Connect with us

Exclusiv

O noua spargere la Penitenciarul Ploiesti/Istoria se repeta ca in cazul „POPOTEI”, ca doar comisarul șef Valentin Matei beneficiaza de protectia unor ofiteri corupti din IPJ Prahova

Publicat

pe

In Ajun de Bilanț al sistemului penitenciar, directorul IMPUTERNICIT al Penitenciarului Ploiești, comisar șef de poliție penitenciară Valentin Matei, fură startul și atrage toate reflectoarele asupra domniei sale, băgându-l in umbra pe protectorul său, chestorul de poliție penitenciară Dan Halchin, care ii tolerează toate prostiile (si infractiunile, am adauga noi!), dezvaluie cei de la FPP.

Ziua de 8 Martie 2024 a fost sărbătorita intr-un mod inedit in Penitenciarul Ploiești prin inregistrarea unui eveniment negativ unic in istoria penitenciarului.

Un birou din cadrul penitenciarului a fost spart, așa că ziua de 8 Martie a fost dedicată cercetărilor penale, o echipa de la criminalistică a fost solicitată și s-a deplasat in interiorul Penitenciarului Ploiești pentru a desfășura activități specifice. Au fost realizate planșe foto, au fost prelevate amprente, se vizualizează inregistrările video și se așteaptă un rezultat.

Toate acestea in curtea directorului Valentin Matei, fiu de securist.

Este absurd de ințeles dar biroul care a fost spart și in care au fost găsite fișete cu ușile deschise, acte răvășite,imprimanta pornită și cu documente in ea , este biroul sindicatului cu care Matei a dezvoltat un război pe viață și pe moarte, un fel de care pe care.

După ce ofițerul informații clasificate din Penitenciarul Ploiești s-a pensionat , și cu care domnul comisar șef Valentin Matei a dus un război de gherilă, intins pe ani de zile, de făcuse unitatea varză, ca să nu iși iasă din mână și să iși continue obiceiurile,domnul director Valentin Matei s-a reorientat brusc și a dezvoltat același tip de război cu liderul sindical Cătălin Pătrânoiu.

In Penitenciarul Ploiești, de când la conducere se află domnul Valentin Matei, unitatea nu are tihnă. Că e ofiterul informații clasificate,că e directorul adjunct, că e un agent din pc1, ori liderul sindical, domnul Matei este intr-un continuu război, din orice,cu oricine,numai liniște să nu fie.

Despre isprăvile domnului Valentin Matei l-am informat personal pe directorul general al A.N.P., chestor de poliție penitenciară Dan Halchin insa până in momentul de față nu a făcut nimic altceva decât să adune probe, care nu prea l-au ajutat, impotriva sesizatorilor, nicidecum impotriva celui care de ani de zile terorizează o unitate intreagă.

In lipsă de adversari, domnul director Valentin Matei, s-a indreptat impotriva proaspătului lider sindical. Cu ajutorul comisiei de disciplină, care este formată de domnia sa, l-a sanctionat pe liderul sindical pentru că a luat apărarea unui membru de sindicat ce fusese abuzat de dir. Adj. SDRP,din dispozitia sa. Despre directorul adj SDRP care a făcut o așa mârlănie, numai de bine, e istorie si nu mai este in functia de dir.adj. SDRP. Când lucrurile se imput, nimeni nu te mai tine in brațe. Suntem in instanță cu această cauză si vom câștiga. Nu suntem singurii, din păcate pentru unitate.

De curând, dușmanul de moarte al domnului Valentin Matei, fostul ofițer informații clasificare, a câștigat procesul impotriva domniei sale și a anulat o sancțiune aplicată abuziv. In afară de asta , instanța l-a obligat și la despăgubiri in valoare de 2050 ron. După ce soluția va rămâne definitivă vom cere directorului general să numească o comisie de cercetare administrativă și sumele ce se vor câștiga in instanță să fie recuperate de la director și de la membrii comisiei de disciplină care fac abuzuri, dovedite in instanță.

Instantele din Prahova dau semne de revenire si dau dreptate dezvaluirilor ziarului Incisiv de Prahova/Din nou…

 

Cum luptele domnului Valentin Matei sunt pe viață și pe moarte, sancționarea liderului sindical nu a fost suficienta, i-a sanctionat și soția, tot in mod abuziv, iar acum suntem in situația in care biroul sindical a fost spart și răvăsit și incercăm să ințelegem până unde vor merge aceste lucruri și câtă toleranță are și directorul general al ANP.

De curând abuzul asupra liderului sindical s-a repetat, de fapt asistăm la o formă continuată de abuz.

Liderul sindical a aplicat pentru o procedură de schimbare din funcție, spc, și ca urmare a incheierii procedurii acestuia i-a fost schimbată funcția, din agent supraveghetor, in agent post control, funcția fiind vacantată de către un alt coleg care efectua serviciul in pc1 si pc2.

Fiind vorba de liderul sindical care nu este simpatizat de către domnul director Valentin Matei, acesta activând ca membru in alt sindicat concurent, situația de față făcându-l pe domnul Matei managerul sindicalist activ, activând puternic in sindicatul directorilor care fac prostii și au nevoie de protectie ( SNPP) acesta i-a creat liderului sindical un al trei-lea pc, pc3, cu un regim special de program, program de 8 ore, ca să il despartă pe liderul sindical de soția cu care făcea naveta la 70 de km de unitate. In afară că măsura este clar abuzivă și ținteste in liderul sindical, fiind singurul cu un astfel de program,ceilalti având program 12 ore cu 24 și 24 cu 48, aceasta crează și o pagubă in bugetul unitătii, de la 1 Martie 2024 unitatea fiind nevoită să deconteze două transporturi in loc de unul. Dar ce contează, banii nu sunt din buzunarul domnului Matei, sunt de la bugetul de Stat.

Toate nelegiuirile domnului Matei nu ar fi fost posibile dacă pe functia de dir.adj. SDRP era un ofițer titular cu personalitate, acesta având atributul organizării sectorului operativ in condiții de eficiență și eficacitate și dacă la conducerea ANP era un director general ce nu avea traume in relația cu liderii sindicali.

Este clar că tot ce i se intâmplă liderului sindical de la Penitenciarul Ploiesti este doar o răzbunarea personală a directorului sindicalist Valentin Matei , o hărțuire in formă continuată. Am informat constant conducerea ANP despre evoluția evenimentelor din Penitenciarul Ploiești, urmează să facem o informare amplă către doamna ministră a justiției Alina Gorghiu și in paralel vor sesiza și alte organe competente.

Nu vom ceda niciodată in fața abuzatorilor, oricâte pile vor avea, mai declara cei de la FPP.

Noi o sa ii dezmagim pe cei de la FPP daca spera ceva in privinta biroului din cadrul penitenciarului care a fost spart, (o echipa de la criminalistică a fost solicitată și s-a deplasat in interiorul Penitenciarului Ploiești pentru a desfășura activități specifice. Au fost realizate planșe foto, au fost prelevate amprente, se vizualizează inregistrările video și se așteaptă un rezultat, un mare bla, bla, bla).

Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin Matei nu este la prima abatere de acest gen si beneficiaza de protectia unor ofiteri din cadrul IPJ Prahova, ofiteri corupti care protejeaza aceasta grupare de criminalitate economico-financiara organizata din care face parte si acest „zeus”. Mai mult, el s-a cercetat singur si s-a scos „basma curata”, in opina sa!

Va dezvaluiam in episodul trecut ca, saptamana trecuta, angajati si fosti angajati, actuali pensionari, toti implicati in dosarul “popota” au fost chemati la audieri, pe rand sau toti odata , asta mai putin conteaza. Tot pentru spargerea unui birou si furat de bani si acte. Ce credeti? Ofiteri corupti si/sau la ordinul unor ofiteri corupti cu functie de conducere au incercat clasarea acestui dosar, dosarul fiind intors la cercetari de catre un judecator. Acest dosar a stat la „naftalina” de atunci, de cand a fost intors de la instanta, adica din data de 22.07.2022, tocmai datorita protectiei de care se bucura aceasta grupare.

Mai mult, in stilul acestei caracatite, Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin Matei a intocmit o plangere penala pagubitilor ca sa scape el de raspunderea penala care il incumba.

Grotesc este faptul ca, pe bani publici, ofiteri din IPJ Prahova au incercat sa ii faca „jocul” comisarului de politie penitenciara Valentin Matei incercand sa ii ancheteze pe pagubiti cam ca ar fi dat documente din urmarirea penala care au aparut in ziarul Incisiv de Prahova. In fapt s-a urmarit doua obiective, timorarea pagubitilor si antrenarea celor de la ziarul Incisiv de Prahova intr-un eventual dosar penal. Pacat ca aceste lucruri se intampla pe sub „nasul ” sefului IPJ Prahova, Comisar șef de poliție Gabi Teodor MANUC. S-au cheltuit bani publici doar la intimidare cand se putea observa din start ca dosarul a fost intors de catre instanta la cercetare, deci a fost public. Au incercat si ei saracii…

Deci, cei de la FPP  sa isi puna  „pofta în cui” cu aceasta afirmatie: „Nu vom ceda niciodată in fața abuzatorilor, oricâte pile vor avea”.

Comisarul șef Valentin Matei face ce face pentru ca vrea si pentru ca poate, este deasupra legii.

Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul

Atata timp cat, Comisarul șef de poliție Gabi Teodor MANUC nu realizeaza ca a nimerit la conducerea unei „serparii” plin cu politisti corupti, nu realizeaza ca s-a format o caracatita inca de pe vremea fostului procuror Negulescu Mircea – NIMIC nu se va intampla.

Atata timp cat, avem ofiteri corupti care sifoneaza despre perchezitiile ce vor avea loc, atata timp cat avem ofiteri corupti care danseaza cu interlopi si acopera infractori, tinand dosarele la sertar (printre care cele cu violenta si amenintari asupra unui concurent de pe piata) si/sau fabrica dosare penale la ordinul acestor infractori, nimic NU se va schimba.

Atata timp cat ofiteri corupti au inchis ochii la disparitia unui SITE ARHEOLOGIC, inscris in REPERTORIUL ARHEOLOGIC NATIONAL, administrat de MINISTERUL CULTURII si PATRIMONIULUI NATIONAL, la furturile dintr-o primarie (dobedite de Curtea de Conturi dar clasate de caracatita politistilor corupti), la clasarea dosarului in care, dovedit, un fost primar cu coronavirus participa la campanii electorale printre locuitori NIMIC NU se va schimba.

Atata timp cat, Comisarul șef de poliție Gabi Teodor MANUC nu realizeaza ca in cazul tepei imobiliare si ale constructiilor ilegale de la WHITE TOWER cercetarile s-au efectuat de catre politisti din Dambovita tocmai pentru ca erau suspiciuni mult prea rezonambile ca in IPJ Prahova se plimba „coruptia” pe holurile conducerii (pana si procurorii verticali au realizat acest aspet)- NIMIC nu se va schimba!

Atata timp cat, Comisarul șef de poliție Gabi Teodor MANUC  NU realizeaza ca acest inspectorat de politie a fost condus, ba din postura de sef plin, ba din din postura de adjunct de un personaj care sifoneaza cand au loc perchezitii si care acopera grupari de crima organizata -Nimic nu se va schimba si incidente violente precum cel  petrecut acum cateva zile, în intersecția de la Biserica „Sf. Vineri” din Ploiești vor mai aparea. Asta e rezultatul acestui management defectuos realizat de gruparea ce a luat nastere sub epoca lui „Portocala”!

Atata timp cat, Comisarul șef de poliție Gabi Teodor MANUC , fara a face ingerinte in dosarele subordonatilor, nu solicita cu subiect si predicat dosarele care stau in sertare si/sau nelucrate – NIMIC nu se va schimba!

Atata timp cat, Comisarul șef de poliție Gabi Teodor MANUC – NU trimite  pe cei de la BIROUL CONTROL INTERN sa verifice, in mod obiectiv, suspiciunile rezonabile – NIMIC nu se va schimba. (Spunem obiectiv deoarece, se pare ca cei de la Biroul Control Intern au fost „marsutizati”/pacaliti sa decapiteze un sef de politie al unui oras, tot la nascocirile acestei grupari de criminalitate economico-financiar organizata, inclusiv in interes politic. Nu ne este simpatic acest sef de politie al unui oras, „cerectat” de cei de la intern, cand a gresit noi i-am dedicat un amplu articol, dar asta NU ne va impiedica sa nu ii luam apararea, mai ales ca cunostem ca in spatele acestor actiuni este ceva abscons).

Sa mai reamintim ca toate aceste golanii ale politistilor corupti (este adevarat, doi politisti corupti s-au trecut repede la pensie in urma dezvaluirilor noatre de cca 3 ani de zile, unul – fost sef pe la Politia Orasului Baicoi, celalat – penduland intre Arme si Munitii cu DGA – pentru protejarea acestei grupari de crima organizata)  sunt girate si aparate de la varful MAI, de „specialistul” care si-a dat teza de doctorat in incompetenta si a coordonat cazul luării de ostatici de la Oneşti din martie 2021, unde doi bărbaţi au fost ucişi? Ar fi de prisos!
Deci, revenim: cei de la FPP  sa isi puna  „pofta în cui”!

De-a lungul timpului am scris despre demisii dubioase, amintim demisia unui doctor in stiinte economice, care luase examenul de director economic; despre legaturile directorului Matei Valentin cu secretara Anghelache, pe care insista sa o mentina in functie si nu era pusa la dispozitie conform dispozitiilor legale; despre angajarile dubioase ale unor rude; despre influientarea comisiei de disciplina cadre; despre influienta in comisia de selectare la munca a detinutilor; despre faptul ca angajatii au fost  muscati de plosnite ; despre evadarile care au speriat zile bune locuitorii Ploiestiului; despre nerespectarea Acordului Colectiv , despre apropierea sa (co)interesata de interlopi din mafia deseurilor (prin „livrarea” de „muncitori”/”arestati” cu precadere spre aceasta caracatita, totusi nu putem intelege incapatanarea ANP de a-l tine in functie atata vreme .

Apropierea comisarului șef de poliție penitenciară Valentin Matei (co)interesata de interlopi din mafia deseurilor (prin „livrarea” de „muncitori”/”arestati” cu precadere spre aceasta caracatita:

BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA UNDE Recop Recycling SRL Pleasa a INCALCAT TOATE LEGISLATIILE SI LEGILE IN DOMENIU cu sprijinul detinutilor „livrati” de „Zeus”, pe numele lui de scena  – a directorului Matei Valentin, sprijin COINTERESAT. Grupare acoperita de ofiteri CORUPTI din IPJ Prahobva si de la varful MAI!

.

Vom reveni, cu drag! (Cristina T,).

PENITENCIARUL PLOIESTI/ZIUA SI PROBLEMELE !

https://www.incisivdeprahova.ro/2023/10/30/la-piovra-caracatita-a-fost-inventata-chiar-la-penitenciarul-ploiesti-cica-italienii-vin-sa-ia-lectii-direct-de-la-comisarul-sef-de-politie-penitenciara-valentin-matei-imputernicit/

 

TRIUMVIRATUL – Penitenciarul Ploiești nu reușește să scape de scaieți

Din nou revenim la Mânăstire!/Ați ghicit!  Penitenciarul Ploiești!/ Subiectul nostru Maica stareță ,, Magdalena”(Toma Magdalena)/Update – Drept la Replica

În acest articol ne-am hotărât să vă arătăm, cum înclinațiile scriitoricești și infracționale s-au adunat în caracatița din Penitenciarul Ploiești/Rățușca noastră Mac!Mac!

Precizări privind modalitățile de furt la Penitenciarul Ploiesti si ilegalitatile savarsite de Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – IMPUTERNICIT – la comanda Penitenciarului Ploiești

Documente si declaratii din cercetarea penala care dezvaluie un furt institutional generalizat la Penitenciarul Ploiesti

Penitenciarul Ploiesti: „La momentul preluării gestiunii, în fișele de inventar de la Serviciul Financiar figurau o mulțime de bunuri, care faptic nu existau”

Furturi, falsuri si alte infractiuni succesive la Penitenciarul Ploiesti (IV)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Exclusiv

Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)

Publicat

pe

De

Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează

Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni, jud. Prahova – un sătean vede ce orice om normal ar numi „problemă gravă”: arderi mari, fum gros și înecăcios, risc pentru mediu, sănătate și gospodării. Omul face ce i se spune mereu la televizor că trebuie să facă: sună la 112 și anunță Poliția Băicoi.

În teorie, acesta e momentul în care instituțiile statului ar trebui să se pună în mișcare.
În practică, după cum reiese din relatarea cetățeanului, s-a pus în mișcare doar aroganța.

Poliția Băicoi și comunitarii: „Nu e urgență, dom’le! Urgență e că ne-ai chemat!”

La fața locului ajung polițiștii de la Băicoi, alături de polițiștii locali/comunitari de la Primăria Scorțeni. În loc să verifice ce arde, să ancheteze, să vadă de noxe, poluare, risc de incendiu la gospodării, după cum povestește omul, aceștia găsesc alt „incendiu” de stins: curajul cetățeanului.

Săteanul susține că:

  • a fost certat pentru că a sunat la 112,
  • i s-a spus că „pentru atâta” i-a deranjat,
  • i s-a repetat că „asta nu e urgență”,
  • i s-a sugerat ferm să nu mai sune la 112, chiar dacă arde.

Ca să priceapă „lecția”, omul nu a primit mulțumiri pentru spirit civic, ci, conform relatării sale, o amendă usturătoare din partea Poliției. Adică: a văzut fum, a sunat la urgență și a plecat acasă „educat financiar”.

Body-cam cu comutator selectiv: „înregistrăm doar ce ne convine”

Cetățeanul mai spune ceva și mai interesant: polițiștii nu ar fi folosit body-cam-ul tot timpul. Din ce a înțeles el:

  • camerele video au fost ținute oprite,
  • au fost pornite doar când au vrut ei,
  • astfel încât să nu se înregistreze chiar tot ce se spune și se face,
  • și, implicit, să nu se vadă că nu s-au luat măsuri reale la fața locului.

În loc să fie un instrument de transparență și protecție pentru toată lumea, body-cam-ul ar fi devenit, dacă povestea omului e corectă, un simplu întrerupător de imagine: on când „dă bine”, off când adevărul încurcă.

Biroul Control Intern – când „controlul” sună a protecție de clan

Aici intră în scenă Biroul Control Intern (BCI) din cadrul IPJ Prahova, adică exact structura care, teoretic, trebuie să verifice sesizări, să lămurească fapte și să arate că sistemul corectează derapaje.

În acest caz, după cum reiese din relatarea cetățeanului, dosarul ajunge la o ofițereasă de la BCI cu un CV… „interesant”:

  • se numește „Mare Adelina”,
  • este inspector principal,
  • a lucrat anterior la post în Cocorăștii Mislii, unde a fost colegă cu polițiștii de la Băicoi,
  • mama ei are magazin în comuna Scorțeni, exact locul incidentului,
  • iar tatăl ei, fost polițist, ar fi lucrat chiar la Băicoi, coleg cu polițiștii implicați în poveste.

Cu alte cuvinte, reclamația săteanului împotriva polițiștilor de la Băicoi ajunge, potrivit afirmațiilor cetățeanului, să fie „verificată” tocmai de cineva:

  • cu fosti colegi în cauză,
  • cu părinți ancorați exact în aceeași zonă,
  • cu un istoric profesional direct legat de oamenii reclamați.

Asta nu mai e „conflict de interese”, e aproape glumă de birou: „Din toți ofițerii de la BCI, cui dăm plângerea? Fix fostei coleguțe și fiicei fostului coleg!”.

BCI, varianta „de familie”: să fie bine ca să nu fie rău

Cetățeanul, pe bună dreptate, ridică o întrebare care ar trebui să ardă mai tare decât focul de vegetație:

  • Cum a ajuns tocmai reclamația lui exact la doamna Mare Adelina de la BCI?
  • Cum e posibil ca verificarea unor polițiști de la Băicoi să fie făcută de cineva care, conform relatării, are legături de colegialitate și de familie cu aceștia?

Săteanul se teme – și o spune destul de clar – că:

  • polițiștii reclamați, foști colegi, vor fi scoși nevinovați,
  • iar vinovat va rămâne tot omul care a făcut fapta bună: a sunat la 112 ca să anunțe că arde vegetația și riscă să se extindă la gospodării.

În interpretarea lui, Biroul Control Intern, în loc să fie gardianul legalității, pare mai degrabă un fel de filtru de protecție pentru „ai noștri”. Un fel de: „Stai liniștit, te verifică prietenii”.

Când arde vegetația, se sufocă și încrederea în instituții

Fumul gros și înecăcios reclamat de sătean nu ține doar de noxe și poluare. Ține și de atmosfera morală în care un cetățean:

  • vede un pericol,
  • sună la 112,
  • este certat că a îndrăznit,
  • este amendat ca „lecție”,
  • vede cum body-cam-ul pare folosit „la buton”,
  • iar reclamația lui ajunge, din pură „coincidență”, la cineva cu legături personale și profesionale cu cei reclamați.

În tot acest carusel, întrebarea omului lovește în plin:

„Unde mai este transparența față de cetățean?”

O întrebare simplă, dar devastatoare, atunci când este pusă în fața unui sistem care, în loc să protejeze omul care sună la 112, pare preocupat să protejeze orgoliul și confortul celor „deranjați”.

Concluzie: „Nu mai sunați la 112, deranjați sistemul!”

Dacă povestea acestui sătean din Scorțeni este exact așa cum o descrie el, mesajul transmis în practică este grotesc de clar:

  • Nu mai suna la 112, că nu noi suntem de serviciu, tu ești.
  • Nu semnala probleme, că ieși tu problemă.
  • Nu deranja poliția, că te „educă” cu amendă.
  • Și nu te baza pe Control Intern, că poate controlează exact cine nu trebuie.

În timp ce arde vegetația și fumul îneacă gospodăriile, încrederea în instituții se transformă și ea în scrum.
Restul e tăcere. Sau, mai bine zis, tăcerea pe care sistemul o vrea de la cetățeni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei

Publicat

pe

De

CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE”
Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru

În timp ce Guvernul predică austeritatea cu ton de preot la slujba de înmormântare a economiei, în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului se desfășoară o veritabilă operetă administrativ-penală. Ceea ce, la prima vedere, părea doar un moft de protocol al unui demnitar cu gust pentru lux discret s-a dovedit, la o simplă ridicare a mochetei, o mostră de manual despre cum arată complicitățile, suveicile și rețelele subterane de interese din vârful statului.

În timp ce țara numără bani pentru pâine, în minister se numără galerii duble de draperii groase, schimbate ca în showroom de designer. Legile și bugetele sunt fentate cu o lejeritate aproape sportivă, iar în centrul acestui ecosistem administrativ toxic răsare nu doar axa funcționarilor „de specialitate”, ci mai ales figura politică ce dă umbrela: Daniela Vișoianu, directoarea de cabinet a ministrului Irinel Ambrozie Darău.

„CAREUL DE AȘI” DE LA VÂRF
Cum arată o umbrelă politică sub care plouă cu favoruri

Pentru a înțelege cum un minister strategic – Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul și Turismul – a devenit teatru de operațiuni pentru manevre administrative de tip suveică, trebuie privită cu atenție camarila din jurul ministrului Irinel Ambrozie Darău. Pe holuri se șoptește deja, cu un amestec de teamă și sarcasm, că ministrul nu se mișcă fără „triada de influență”, cu Daniela Vișoianu în frunte.

În calitate de directoare de cabinet, Vișoianu controlează agenda, accesul, și, mai ales, filtrul politic al deciziilor. Această „pricepere” de a naviga prin sistem oferă protecția ideală sub care restul grupului – secretarul general Adriana Laura Miron, directoarea generală Mina și directorul general Adrian-Viorel Dragomir – își poate derula liniștit jocurile de culise.

Pe scurt: strânsa conexiune Vișoianu–ministru funcționează ca un scut anti-semnale de alarmă. Orice mecanism intern de control se blochează în fața acestei uși politice, lăsând rețeaua tehnică să opereze în voie. Ministerul e oficial pe recesiune, neoficial pe „relațiuni”.

PROGRAM DE NOAPTE CU DRAperii GROASE
„Lucrez doar noaptea”: când tabieturile devin politică de investiții

Sub această acoperire politică la nivel înalt a explodat scandalul renovării ilegale și preferențiale a biroului Secretarului General, Adriana Miron. Pe repede-înainte, ca în reality show de amenajări interioare, biroul acesteia a fost transformat radical: mocheta schimbată, pereții zugrăviți, galerii duble instalate, draperii groase și opace montate cu sfințenie.

Motivul invocat intern, demn de un roman de proză scurtă absurdă: doamna secretar general „lucrează doar noaptea”, iar lumina zilei îi tulbură productivitatea. Zilele sunt pentru muritori de rând, nopțile pentru decidenții cu draperii blackout și bugete „off the record”.

VÂNĂTOAREA DE „PLOȘNIȚE”
Paranoia interceptărilor, cu prize noi și bani vechi

Pe lângă decorul opac, paranoia interceptărilor a devenit noua normă de lucru. Au fost montate prize noi și corpuri de iluminat noi, sub pretextul „securității”, pentru a neutraliza posibile sisteme de urmărire audio, așa-numitele „ploșnițe în prize”.

Rămâne întrebarea de bun-simț: ce firmă „specializată” a fost chemată, cu atâta discreție, să dezumfle ploșnițele din infrastructura electrică a statului? Evident, fără contract, fără licitație, dar cu acces liber în incinta ministerului.

De aici, farsa se transformă în potențial dosar penal:

  • Fentarea legii achizițiilor publice:
    Pentru că banul public nu era accesibil din cauza restricțiilor și lipsei de prevedere bugetară, s-a apelat la așa-zise „sponsorizări” cu proveniență neclară. Ministerul a permis accesul unei firme private în instituție și a derulat lucrările fără niciun contract, fără bani prinși în buget.
    Sponsorizările fantomă au devenit noul buget paralel.
  • Abuz și umilință instituțională:
    Pentru a păstra discreția, un șef de serviciu a fost smuls din atribuțiile oficiale și transformat, timp de trei zile, în paznic personal al muncitorilor firmei private. Funcția publică, redefinită: de la management la bodyguard de șantier ilegal.

SECRETAR GENERAL CU GALETA ÎN MINISTER ȘI DOSARUL ÎN INSTANȚĂ
Reabilitarea pe hârtie, explozivul din prezent

Pentru cunoscătorii jocurilor politice bucureștene, modul relaxat în care sunt călcate normele în picioare nu e o surpriză dacă ne uităm la profilul juridic al Adrianei Miron.

Conform surselor judiciare, doamna secretar general are deja la activ o condamnare penală. Din punct de vedere legal, este astăzi reabilitată – ceea ce îi permite, din punct de vedere tehnic, să ocupe o funcție publică de asemenea anvergură. Practic, condamnarea a fost ștearsă din CV-ul oficial, nu și din realitatea de facto.

Și totuși, în timp ce contrasemnează ordine de ministru și avizează bugete publice, Adriana Miron are în derulare încă un dosar penal, aflat pe rolul instanțelor. Cu un picior în minister și altul în sala de judecată, prioritățile ei se aliniază natural: mai întâi autoconservarea, apoi interesul public – dacă mai rămâne timp între două ședințe de judecată și o rundă de montat draperii.

ALIANȚA DISPERAȚILOR
Cum se cumpără „imunitatea” cu mochete și mobilă

Întrebarea care circulă pe holuri e simplă și usturătoare: cine a permis acest circ? Cine a dat undă verde accesului ilegal al firmei private în instituție?

Răspunsul duce direct la Direcția Generală Management Instituțional (DGMI), condusă de Adrian-Viorel Dragomir. De pe această poziție, el controla achizițiile, logistica și patrimoniul instituției – adică exact butoanele necesare pentru a transforma un moft personal într-un șantier de tip „facem, că se poate”.

Cunoscând foarte bine vulnerabilitățile și trecutul penal al Adrianei Miron, Dragomir a pus la dispoziție toată logistica direcției pentru refacerea și mobilarea noului birou de secretar general. Nu din devoțiune pentru estetică, ci din instinct de supraviețuire.

Rămas fără susținere politică și izolat în fotoliul de la DGMI, Dragomir și-a găsit colacul de salvare în doamna „hărțuită de dosare” Miron. Prin aprobarea personală și executarea rapidă a unor lucrări nebugetate, cu ignorarea totală a normelor, el și-a cumpărat, de facto, „imunitatea” în fața unei viitoare epurări administrative.

DE LA „PROFESIONALISM EXCEPȚIONAL” LA EXILAȚI PNRR
Când ești dat afară „ca puricii”, dar revii ca factor de influență

Parcursul lui Adrian Dragomir explică perfect acest joc de glezne executat în birourile oficiale. La fuziunea ministerelor din care a rezultat actualul mamut guvernamental, fostul ministru l-a lăsat pe dinafară, preferând numirea unui alt înalt funcționar. Oficial, din motive de „profesionalism excepțional” – expresie folosită ironic de colegi pentru a descrie un mod de lucru rigid, controversat și orientat mai degrabă spre interese de grup, nu spre interes public.

Ruptura definitivă s-a produs când fostul ministru s-a descotorosit de Dragomir „precum câinele de purici”, lăsându-l moștenire toxică următoarei conduceri. Pe același calapod a picat și Leila Banciu, „apropiata” lui și director general considerat „șefa banilor din PNRR” – persoana-cheie care controla direct robinetul euroilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Noua echipă de conducere de atunci a refuzat să-și asocieze numele cu metodele lor de lucru, abandonându-i pe amândoi. Faptul că acești actori „de prestigiu” au fost reciclați în actuala rețea, chiar sub ochii cabinetului condus politic de Daniela Vișoianu, ridică un semn de întrebare cât o pancartă: ce fel de stat de drept e acela în care exilații PNRR se întorc pe ușa din spate direct în centru de comandă?

MONEDA DE SCHIMB: UN TRON DE AUR LA COMUNICAȚII ELECTRONICE
Cum se răsplătește ascultarea orbească

Serviciul făcut la timp nu rămâne niciodată nerăsplătit într-un sistem clădit pe loialități obscure. Devotamentul lui Adrian Dragomir față de tabieturile nocturne și capriciile de decor ale șefei sale a fost decontat prompt.

Ca premiu pentru gestionarea discretă și eficientă a șantierului nebugetat din biroul Adrianei Miron, aceasta l-a propulsat pe Dragomir direct pe scaunul de director general al Direcției Generale Comunicații Electronice, Politici și Strategii în Digitalizare.

Mutarea este de aur: îl scoate definitiv din zona administrativă secundară și îl așază la butoanele unui domeniu strategic, cu miză financiară și tehnologică uriașă. În administrația românească, supunerea oarbă la șantiere dubioase se premiază cu acces la infrastructura digitală a statului. Cariera de „paznic de mochete” se transformă instant în „strateg în digitalizare”.

ECHIPĂ PENTRU NOAPTEA LUNGĂ A INSTITUȚIEI
Secretarul general adjunct, introdus pe furiș în organigramă

În timp ce renovările pentru „programul de noapte” curgeau lin, aparatul de conducere a fost îmbogățit cu un nou personaj: secretarul general adjunct Marian Niculescu, aterizat în instituție pe filiere greu de explicat la lumina zilei.

Întrebarea care persistă, în șoaptă și cu zâmbet amar, pe holuri: pentru ce a fost, de fapt, adus Marian Niculescu? Pentru competență administrativă sau pentru a face „echipă bună” în tura de noapte cu o doamnă secretar general pretențioasă la decor și presată de probleme penale?

Coincidență? Poate. Sau poate încă un pion plasat strategic, pentru ca noaptea, când lumina e oprită de draperii groase, mesele să poată fi aranjate în liniște.

CINE PLĂTEȘTE NOTA? CETĂȚEANUL, CA DE OBICEI
Recesiune pentru popor, mochete de lux pentru sistem

În timp ce cetățenii se luptă cu facturi, inflație și recesiune, în minister se joacă un cinic joc de cărți: banii publici nebugetați și funcțiile strategice devin monedă de schimb între directori generali controversați, secretari adjuncți aterizați pe filiere obscure și un secretar general cu trecut penal și prezent exploziv.

Peste toate tronează figura Danielei Vișoianu, directoarea de cabinet a ministrului, care, în loc să garanteze integritatea instituției, pare să ofere acoperirea politică acestui cerc închis de interese și recompense.

Rămâne doar de văzut dacă procurorii și Curtea de Conturi vor găsi curajul – și interesul – să tragă de mocheta groasă a acestui minister până când caracatița își va arăta toate tentaculele. Sau dacă, în stilul consacrat, dosarul va fi mutat „la noapte”, odată cu draperiile, prizele și „ploșnițele” scoase din circuit. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Link-ul, noul timbru sec al Poliției Române. Cum se spală IGPR pe mâini cu un URL, când legea cere răspuns scris

Publicat

pe

De

IGPR la întrebări incomode: „Vreți documente? Luați un link și nu mai deranjați”

Când Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001, informații de interes public, Inspectoratul General al Poliției Române nu răspunde. Sau, mai exact, mimează că răspunde: aruncă un link, un comunicat generic și consideră „cazul închis”.

Sindicatul „Diamantul” revine însă, în 16 iunie 2026, cu o reclamație administrativă (SPRD nr. 18/16.06.2026) către Inspectoratul General al Poliției Române – în atenția inspectorului general –, prin care pune pe masă, negru pe alb, ceea ce IGPR încearcă să ascundă după perdeaua unui „copy–paste” de comunicat de imagine.

Legea 544/2001 vs. „dați click aici”: când obligația scrisă e aruncată în brațele internetului

În fapt, povestea începe cu cererea nr. 16/10.06.2026, prin care Sindicatul „Diamantul”, entitate legal constituită (Sentința civilă nr. 22PJ/23.11.2006, dosar nr. 15033/302/2006, Judecătoria Sectorului 5 București, CIF 19544011, sediu în București, str. Ienăchiță Văcărescu nr. 17A, sector 4), cere IGPR șapte categorii de informații și documente.

Nu despre rețete de zacuscă, ci despre:

  • accesul organizațiilor sindicale în școlile de poliție,
  • temeiurile normative ale acestui acces,
  • egalitatea de tratament între sindicate.

Cererea este înregistrată la IGPR sub nr. 407.197/10.06.2026. Până aici, procedură.

Răspunsul? O perlă: Centrul de Informare și Relații Publice al IGPR emite adresa nr. 407.214/15.06.2026, în care nu comunică absolut niciuna dintre informațiile cerute, ci oferă un link către un comunicat postat pe site (https://politiaromana.ro/…/comunicate/informare1781516058).

Adică, în loc să răspundă punctual, în baza art. 7 din Legea nr. 544/2001 („răspuns în scris, comunicat solicitantului”), IGPR ridică din umeri digital: „e pe net, căutați!”

Comunicarea „din oficiu”: când IGPR confundă conferința de presă cu obligația legală

La adresa indicată, nu se găsește niciunul dintre răspunsurile cerute, niciun act, niciun număr, nicio dată, nimic concret. Doar o poziție „de imagine”: IGPR declară solemn că nu favorizează niciun sindicat, că totul se desfășoară legal, că lumea e frumoasă și democrația înflorește.

Legea 544/2001 e mai puțin impresionată de asemenea poezie.

Art. 5 – informarea „din oficiu”, prin comunicate și site.
Art. 6 și 7 – informarea „la cerere”, punctuală, obligatorie.

IGPR încearcă să se spele cu săpunul „comunicatului din oficiu” pe mâinile murdare de obligația „răspunsului la cerere”. Doar că legea nu prevede nicăieri: „dacă ai comunicat ceva generic pe site, poți ignora cererile precise”.

În plus, Normele metodologice (art. 15 alin. (3) din HG nr. 123/2002) sunt explicite: informațiile solicitate se comunică în formatul cerut de solicitant – scris, pe hârtie sau electronic. Sindicatul „Diamantul” a cerut răspuns la adresa de corespondență sau, electronic, la petitii.sprdiamantul@yahoo.com.

IGPR livrează un link. Nici hârtie, nici PDF, nici măcar un „attached”. Doar „click aici și descurcă-te”.

Tombole, telefoane Galaxy și afișe sindicale în școala de poliție: „nu există, dar uite pozele”

Sindicatul „Diamantul” nu bate la poartă de dragul teoriei. În sprijinul cererii, atașează două fotografii care, dacă n-ar fi vorba de o instituție de forță, ar putea trece drept material promoțional de mall:

  • materiale inscripționate cu sigla și denumirea Sindicatului Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual (S.N.P.P.C.);
  • telefoane mobile Galaxy A17 5G, prezentate ca „premii” la tombolă;
  • totul, într-un spațiu cu dotări clar inscripționate ca aparținând unei școli de agenți de poliție.

Sursa indicată: Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca, subordonată IGPR.

Adică exact acel tip de „activitate de promovare și atragere de membri” – cu tombole și premii – despre care IGPR, în comunicatul său „de imagine”, susține că nu are bază factuală sau că nu ar implica favorizarea vreunei organizații. Pozele, însă, spun altceva.

Iar când pozele contrazic comunicatul, nu mai ajunge să ridici din umeri pe site. Trebuie să livrezi actele: cine a aprobat, în baza cărui ordin, ce acces are un sindicat față de altele, ce norme s-au aplicat.

„Refuzul motivat”? Nu, „refuzul mascat în link”: cum se evită art. 7 din Legea 544/2001

Legea 544 e clară ca o somație: dacă refuzi comunicarea informațiilor, o faci motivat, în 5 zile, cu trimitere la art. 12 – excepțiile prevăzute de lege (securitate națională, date personale, etc.).

În cazul de față:

  • Nu se comunică niciuna dintre cele 7 informații cerute.
  • Nu se invocă niciun articol de la art. 12.
  • Nu se motivează nimic.

Se trimite doar un link cu un comunicat general, care nici măcar nu atinge obiectul concret al cererii. În termeni juridici, asta se numește refuz nejustificat. În termeni de pamflet, se numește „poftim, ia un link și lasă-ne în pace”.

Sindicatul „Diamantul” subliniază și contradicția internă a răspunsului: IGPR proclamă că este neutru și legalist, dar refuză să pună pe masă singurele documente care ar putea proba această neutralitate.

Întrebările incomode pe care IGPR le ascunde sub covorul „nu comentăm, vedeți comunicatul”

Reclamația administrativă cere, punctual, ceea ce IGPR se ferește să spună clar:

  1. A știut IGPR, a coordonat sau a aprobat activități de promovare și atragere de membri (cu premii, tombole, telefoane) ale unei organizații sindicale – de exemplu, S.N.P.P.C. – în Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina și/sau în alte școli subordonate? Da sau nu?
  2. Există vreun ordin, dispoziție, instrucțiune sau alt act intern care reglementează accesul sindicatelor și al terților în școlile de poliție și activitățile cu cursanții? Cu număr, dată și copie.
  3. Există acte interne prin care accesul unor organizații sindicale în școli a fost restricționat sau interzis? Cu temei legal, copie și mențiunea dacă se aplică tuturor, în mod egal.
  4. A încheiat IGPR vreun protocol, acord sau înțelegere cu vreun sindicat, prin care îi acordă acces sau „facilități” în unitățile de învățământ? Unde e documentul?
  5. Au beneficiat toate organizațiile sindicale reprezentative de același tip de acces și facilități? Dacă nu, ce solicitări au fost respinse sau ignorate și din ce motive?
  6. Ce măsuri a dispus IGPR pentru a asigura neutralitatea instituției și a unităților subordonate față de competiția dintre sindicate, mai ales față de cursanți, care sunt în formare inițială și, deci, vulnerabili la „campanii promoționale”?
  7. Care este structura și funcția persoanelor din IGPR competente să aprobe sau să avizeze accesul sindicatelor în școlile de poliție?

Pe scurt: cine dă cheile școlilor în mâna sindicatelor, pe ce bază, cu ce reguli și de ce unii par să intre mai des decât alții?

Când „funcționarul desemnat” devine problema: abaterea disciplinară numită „nu aplic legea”

Sindicatul „Diamantul” nu se oprește la simpla constatare a refuzului. Cere aplicarea art. 21 din Legea nr. 544/2001:

  • să se constate că adresa nr. 407.214/15.06.2026 NU este un răspuns în sensul art. 7;
  • să se facă cercetare administrativă cu privire la refuzul de comunicare;
  • să fie identificați:
    • funcționarul desemnat cu aplicarea Legii 544/2001 la nivelul Centrului de Informare și Relații Publice,
    • persoana care a dispus și a semnat adresa cu „link-ul-minune”;
  • să fie angajată răspunderea disciplinară a celui vinovat.

Art. 21 alin. (1) e fără echivoc: refuzul explcit sau tacit al funcționarului desemnat de a aplica Legea 544/2001 constituie abatere disciplinară. Nu „scăpare”, nu „eroare de comunicare”, nu „neînțelegere”. Abatere disciplinară.

Sindicatul cere și ca răspunsul la această reclamație să fie transmis în termen de 15 zile, în condițiile legii, și să conțină:

  • informațiile de interes public cerute inițial;
  • mențiunea sancțiunilor disciplinare aplicate persoanei vinovate.

Altfel spus: nu doar „dați-ne actele”, ci și „cine a decis să nu respecte legea și ce pățește pentru asta?”.

De la PR la contencios: când IGPR riscă să fie chemat în fața instanței pentru un link

În final, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, prin președinte Vitalie Josanu, pune IGPR în fața unei alegeri simple:

  • fie respectă Legea 544/2001, comunică efectiv informațiile solicitate și își asumă sancționarea disciplinară a celor care au tratat drept opțională obligația de transparență;
  • fie se pregătește de instanță, în temeiul art. 22 din Legea 544/2001, pentru a fi obligat prin hotărâre judecătorească să facă ceea ce ar fi trebuit să facă din oficiu: să răspundă clar, complet și motivat.

Răspunsul este așteptat la adresa de corespondență a sindicatului sau, în format electronic, la petitii.sprdiamantul@yahoo.com.

Până atunci, rămâne întrebarea:

În Poliția Română, Legea 544/2001 e un act normativ obligatoriu sau doar încă un link aruncat, cu nonșalanță, într-un comunicat de PR? (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)

Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni,...

Exclusiv9 ore ago

Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei

CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE” Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru În timp ce Guvernul predică...

Exclusiv9 ore ago

Link-ul, noul timbru sec al Poliției Române. Cum se spală IGPR pe mâini cu un URL, când legea cere răspuns scris

IGPR la întrebări incomode: „Vreți documente? Luați un link și nu mai deranjați” Când Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere,...

Exclusiv18 ore ago

TRĂDĂTOR CU GRAD ȘI CU TUNEL INUNDAT. Cum a schimbat Adrian Veștea PNL pe un bilet la „Guvernul Sistemului”

Premierul de carton și nașterea unui trădător cu epoleți Măștile au căzut. Ce a defilat în ultimele 24 de ore...

Exclusiv23 de ore ago

De vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro

700 DE MILIOANE ȘI-O LEGE LA OFERTĂ Cum s-a „prostituat” legea pentru PNRR, la Curtea de Apel București FSANP LA...

Exclusivo zi ago

JUSTIȚIARUL DE TERASĂ CU TIKTOK LA CENTURĂ ȘI MORALĂ LA REDUCERE

CUM SE NAȘTE UN EROU DE LIVE DINTR-O TRAGEDIE REALĂ În județul Neamț, unde oamenii încă mai știu ce înseamnă...

Exclusivo zi ago

VICEPRIMARUL CARE NU SE FEREȘTE DE ADEVĂR: ALEXANDRU SĂRARU ȘI BĂTĂLIA PENTRU IDENTITATEA PLOIEȘTIULUI

CÂND ALȚII TAC DE FRICĂ, SĂRARU SPUNE PE NUME Într-un context politic în care prea mulți aleși preferă să tacă,...

Exclusiv2 zile ago

Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani

O știre pozitivă, dar prea pozitivă ca să intereseze pe cineva? La capitolul „fapte pozitive” din județul Prahova, unde de...

Exclusiv2 zile ago

De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute

Restaurant „de fițe”, clientele de clan: Ploieștiul și-a făcut ring de luptă în centru În centrul Ploieștiului, la doi pași...

Exclusiv2 zile ago

Pensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală

Când nu te mai țin nervii la ședință, te ține pensia specială Un șef din IPJ Prahova, etern împuternicit pe...

Exclusiv2 zile ago

Cămătar Center Bărcănești: drum național ocupat, instituții în poziția ghiocel (IPJ PRAHOVA)

Magazin cu roți pe DN, legea în șanț: cum a ajuns Bărcăneștiul parcare pentru un „cămătar strategic” Comerț pe carosabil,...

Exclusiv2 zile ago

Evadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP

Evadare de pe șantier: sirene, comisii, ședințe, breaking news Când un deținut a fugit de la punctul de lucru exterior...

Exclusiv3 zile ago

Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.

Exclusiv3 zile ago

Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele

Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul...

Exclusiv3 zile ago

Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului

Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv